întrarma

Romanian

Etymology

From întru +‎ armă.

Verb

a întrarma (third-person singular present întrarmează, past participle întrarmat) 1st conj.

1. to arm

Conjugation

    conjugation of întrarma (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a întrarma
gerund			întrarmând
past participle			întrarmat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	întrarmez	întrarmezi	întrarmează	întrarmăm	întrarmați	întrarmează
	imperfect	întrarmam	întrarmai	întrarma	întrarmam	întrarmați	întrarmau
	simple perfect	întrarmai	întrarmași	întrarmă	întrarmarăm	întrarmarăți	întrarmară
	pluperfect	întrarmasem	întrarmaseși	întrarmase	întrarmaserăm	întrarmaserăți	întrarmaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să întrarmez	să întrarmezi	să întrarmeze	să întrarmăm	să întrarmați	să întrarmeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		întrarmează			întrarmați
	negative		nu întrarma			nu întrarmați