șlefuitor

Romanian

Etymology

From șlefui +‎ -tor.

Noun

șlefuitor m (plural șlefuitori)

1. grinder

Declension

Declension of șlefuitor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șlefuitor	șlefuitorul	(niște) șlefuitori	șlefuitorii
genitive/dative	(unui) șlefuitor	șlefuitorului	(unor) șlefuitori	șlefuitorilor
vocative	șlefuitorule		șlefuitorilor