șutitor

Romanian

Etymology

From șuti +‎ -tor.

Pronunciation

• IPA^(key): /ʃu.tiˈtor/

Noun

șutitor m (plural șutitori, feminine equivalent șutitoare)

1. thief

Declension

Declension of șutitor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) șutitor	șutitorul	(niște) șutitori	șutitorii
genitive/dative	(unui) șutitor	șutitorului	(unor) șutitori	șutitorilor
vocative	șutitorule		șutitorilor

Further reading

• șutitor in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)