ναιεταόντων

Ancient Greek

edit

Pronunciation

edit
 

Verb

edit

ναιετᾰόντων (naietaóntōn)

  1. third-person plural present active imperative of ναιετάω (naietáō)

Participle

edit

ναιετᾰόντων (naietaóntōn)

  1. masculine/neuter genitive plural of ναιετάων (naietáōn)