aleator
Latin edit
Etymology edit
Pronunciation edit
- (Classical) IPA(key): /aː.leˈaː.tor/, [äːɫ̪eˈäːt̪ɔr]
- (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): /a.leˈa.tor/, [äleˈäːt̪or]
Noun edit
āleātor m (genitive āleātōris); third declension
Declension edit
Third-declension noun.
Case | Singular | Plural |
---|---|---|
Nominative | āleātor | āleātōrēs |
Genitive | āleātōris | āleātōrum |
Dative | āleātōrī | āleātōribus |
Accusative | āleātōrem | āleātōrēs |
Ablative | āleātōre | āleātōribus |
Vocative | āleātor | āleātōrēs |
Synonyms edit
Related terms edit
References edit
- “aleator”, in Charlton T. Lewis and Charles Short (1879) A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
- “aleator”, in Charlton T. Lewis (1891) An Elementary Latin Dictionary, New York: Harper & Brothers
- aleator in Gaffiot, Félix (1934) Dictionnaire illustré latin-français, Hachette.
Romanian edit
Adjective edit
aleator m or n (feminine singular aleatoare, masculine plural aleatori, feminine and neuter plural aleatoare)
- Alternative form of aleatoriu
Declension edit
Declension of aleator
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | aleator | aleatoare | aleatori | aleatoare | ||
definite | aleatorul | aleatoarea | aleatorii | aleatoarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | aleator | aleatoare | aleatori | aleatoare | ||
definite | aleatorului | aleatoarei | aleatorilor | aleatoarelor |