asmuțitură

Romanian

Etymology

From asmuți +‎ -itură.

Noun

asmuțitură f (plural asmuțituri)

1. incitation

Declension

Declension of asmuțitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) asmuțitură	asmuțitura	(niște) asmuțituri	asmuțiturile
genitive/dative	(unei) asmuțituri	asmuțiturii	(unor) asmuțituri	asmuțiturilor
vocative	asmuțitură, asmuțituro		asmuțiturilor