asmuți

Romanian

Alternative forms

• amuța, asmuța

Etymology

Unknown. Possibly from a change in conjugation from the form asmuța, from a Vulgar Latin root *exmucciāre (with variant form amuța from a *ammucciāre; cf. dialectal French amoisser); alternatively from a *assubmotiāre, or *ammotiāre, from Latin motus.

Verb

a asmuți (third-person singular present asmuțe, past participle asmuțit) 4th conj.

1. (of dogs) to incite, rouse, prompt, urge, stimulate, spur to follow or attack something

   Synonyms: stârni, îndemna, atâța, stimula

Conjugation

    conjugation of asmuți (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a asmuți
gerund			asmuțind
past participle			asmuțit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	asmuț	asmuți	asmuțe	asmuțim	asmuțiți	asmuț
	imperfect	asmuțeam	asmuțeai	asmuțea	asmuțeam	asmuțeați	asmuțeau
	simple perfect	asmuții	asmuțiși	asmuți	asmuțirăm	asmuțirăți	asmuțiră
	pluperfect	asmuțisem	asmuțiseși	asmuțise	asmuțiserăm	asmuțiserăți	asmuțiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să asmuț	să asmuți	să asmuță	să asmuțim	să asmuțiți	să asmuță
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		asmuțe			asmuțiți
	negative		nu asmuți			nu asmuțiți

See also

• câine