autoelogia

Romanian

Etymology

From auto- +‎ elogia.

Verb

a autoelogia (third-person singular present autoelogiează, past participle autoelogiat) 1st conj.

1. to self-praise

Conjugation

    conjugation of autoelogia (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a autoelogia
gerund			autoelogiind
past participle			autoelogiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	autoelogiez	autoelogiezi	autoelogiază	autoelogiem	autoelogiați	autoelogiază
	imperfect	autoelogiam	autoelogiai	autoelogia	autoelogiam	autoelogiați	autoelogiau
	simple perfect	autoelogiai	autoelogiași	autoelogie	autoelogiarăm	autoelogiarăți	autoelogiară
	pluperfect	autoelogiasem	autoelogiaseși	autoelogiase	autoelogiaserăm	autoelogiaserăți	autoelogiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să autoelogiez	să autoelogiezi	să autoelogieze	să autoelogiem	să autoelogiați	să autoelogieze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		autoelogiază			autoelogiați
	negative		nu autoelogia			nu autoelogiați