balansa

Romanian

Etymology

Borrowed from French balancer.

Verb

a balansa (third-person singular present balansează, past participle balansat) 1st conj.

1. to balance

Conjugation

    conjugation of balansa (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a balansa
gerund			balansând
past participle			balansat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	balansez	balansezi	balansează	balansăm	balansați	balansează
	imperfect	balansam	balansai	balansa	balansam	balansați	balansau
	simple perfect	balansai	balansași	balansă	balansarăm	balansarăți	balansară
	pluperfect	balansasem	balansaseși	balansase	balansaserăm	balansaserăți	balansaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să balansez	să balansezi	să balanseze	să balansăm	să balansați	să balanseze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		balansează			balansați
	negative		nu balansa			nu balansați