behăitură

Romanian

Etymology

From behăi +‎ -tură.

Noun

behăitură f (plural behăituri)

1. bleat

Declension

Declension of behăitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) behăitură	behăitura	(niște) behăituri	behăiturile
genitive/dative	(unei) behăituri	behăiturii	(unor) behăituri	behăiturilor
vocative	behăitură, behăituro		behăiturilor