blăstema

Romanian

Verb

a blăstema (third-person singular present blăstemă, past participle blăstemat) 1st conj.

1. Obsolete form of blestema.

Conjugation

    conjugation of blăstema (first conjugation, no infix)

infinitive			a blăstema
gerund			blăstemând
past participle			blăstemat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	blăstem	blăstemi	blăstemă	blăstemăm	blăstemați	blăstemă
	imperfect	blăstemam	blăstemai	blăstema	blăstemam	blăstemați	blăstemau
	simple perfect	blăstemai	blăstemași	blăstemă	blăstemarăm	blăstemarăți	blăstemară
	pluperfect	blăstemasem	blăstemaseși	blăstemase	blăstemaserăm	blăstemaserăți	blăstemaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să blăstem	să blăstemi	să blăsteme	să blăstemăm	să blăstemați	să blăsteme
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		blăstemă			blăstemați
	negative		nu blăstema			nu blăstemați

References

• blăstema in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN