brăduleț

Romanian

Etymology

From brad +‎ -uleț.

Noun

brăduleț m (plural brăduleți)

1. diminutive of brad; small fir

Declension

Declension of brăduleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) brăduleț	brădulețul	(niște) brăduleți	brăduleții
genitive/dative	(unui) brăduleț	brădulețului	(unor) brăduleți	brăduleților
vocative	brădulețule		brăduleților