cârmuitor

Romanian

Etymology

From cârmui +‎ -tor.

Noun

cârmuitor m (plural cârmuitori)

1. ruler

Declension

Declension of cârmuitor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cârmuitor	cârmuitorul	(niște) cârmuitori	cârmuitorii
genitive/dative	(unui) cârmuitor	cârmuitorului	(unor) cârmuitori	cârmuitorilor
vocative	cârmuitorule		cârmuitorilor