căpăcel

Romanian

Etymology

From capac +‎ -el.

Noun

căpăcel n (plural căpăcele)

1. diminutive of capac; small lid

Declension

Declension of căpăcel

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) căpăcel	căpăcelul	(niște) căpăcele	căpăcelele
genitive/dative	(unui) căpăcel	căpăcelului	(unor) căpăcele	căpăcelelor
vocative	căpăcelule		căpăcelelor