cărător

Romanian

Etymology

From căra +‎ -ător.

Noun

cărător m (plural cărători)

1. carrier

Declension

Declension of cărător

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) cărător	cărătorul	(niște) cărători	cărătorii
genitive/dative	(unui) cărător	cărătorului	(unor) cărători	cărătorilor
vocative	cărătorule		cărătorilor