calchia

Romanian

Etymology

Borrowed from French calquer.

Verb

a calchia (third-person singular present calchiează, past participle calchiat) 1st conj.

1. to calk

Conjugation

    conjugation of calchia (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a calchia
gerund			calchiind
past participle			calchiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	calchiez	calchiezi	calchiază	calchiem	calchiați	calchiază
	imperfect	calchiam	calchiai	calchia	calchiam	calchiați	calchiau
	simple perfect	calchiai	calchiași	calchie	calchiarăm	calchiarăți	calchiară
	pluperfect	calchiasem	calchiaseși	calchiase	calchiaserăm	calchiaserăți	calchiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să calchiez	să calchiezi	să calchieze	să calchiem	să calchiați	să calchieze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		calchiază			calchiați
	negative		nu calchia			nu calchiați