conține

See also: contine

Romanian

Etymology

Borrowed from French contenir, Latin contineō, with conjugation based on ține. See also conteni.

Pronunciation

• IPA^(key): /konˈt͡si.ne/

Verb

a conține (third-person singular present conține, past participle conținut) 3rd conj.

1. to contain

Conjugation

    conjugation of conține (third conjugation, past participle in -ut)

infinitive			a conține
gerund			conținând
past participle			conținut
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	conțin	conții	conține	conținem	conțineți	conțin
	imperfect	conțineam	conțineai	conținea	conțineam	conțineați	conțineau
	simple perfect	conținui	conținuși	conținu	conținurăm	conținurăți	conținură
	pluperfect	conținusem	conținuseși	conținuse	conținuserăm	conținuserăți	conținuseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să conțin	să conții	să conțină	să conținem	să conțineți	să conțină
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		conține			conțineți
	negative		nu conține			nu conțineți

Related terms

• ține

Further reading

• conține in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)