corija

Romanian

Etymology

Borrowed from French corriger.

Verb

a corija (third-person singular present corijează, past participle corijat) 1st conj.

1. (today uncommon) to correct

   Synonym: corecta

Conjugation

    conjugation of corija (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a corija
gerund			corijând
past participle			corijat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	corijez	corijezi	corijează	corijăm	corijați	corijează
	imperfect	corijam	corijai	corija	corijam	corijați	corijau
	simple perfect	corijai	corijași	corijă	corijarăm	corijarăți	corijară
	pluperfect	corijasem	corijaseși	corijase	corijaserăm	corijaserăți	corijaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să corijez	să corijezi	să corijeze	să corijăm	să corijați	să corijeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		corijează			corijați
	negative		nu corija			nu corijați

Derived terms

• corijabil

Related terms

• corigibil