cosemna

Romanian

Etymology

From co- +‎ semna.

Verb

a cosemna (third-person singular present cosemnează, past participle cosemnat) 1st conj.

1. to co-sign

Conjugation

    conjugation of cosemna (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a cosemna
gerund			cosemnând
past participle			cosemnat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	cosemnez	cosemnezi	cosemnează	cosemnăm	cosemnați	cosemnează
	imperfect	cosemnam	cosemnai	cosemna	cosemnam	cosemnați	cosemnau
	simple perfect	cosemnai	cosemnași	cosemnă	cosemnarăm	cosemnarăți	cosemnară
	pluperfect	cosemnasem	cosemnaseși	cosemnase	cosemnaserăm	cosemnaserăți	cosemnaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să cosemnez	să cosemnezi	să cosemneze	să cosemnăm	să cosemnați	să cosemneze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		cosemnează			cosemnați
	negative		nu cosemna			nu cosemnați