crăcior

Romanian

Etymology

From crac +‎ -ior.

Noun

crăcior n (plural crăcioare)

1. diminutive of crac

Declension

Declension of crăcior

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) crăcior	crăciorul	(niște) crăcioare	crăcioarele
genitive/dative	(unui) crăcior	crăciorului	(unor) crăcioare	crăcioarelor
vocative	crăciorule		crăcioarelor

References

• crăcior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN