cumințel

Romanian

Etymology

From cuminte +‎ -el.

Adjective

cumințel m or n (feminine singular cumințelă, masculine plural cumințeli, feminine and neuter plural cumințele)

1. diminutive of cuminte

Declension

Declension of cumințel

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	cumințel		cumințelă	cumințeli	cumințele
	definite	cumințelul		cumințela	cumințelii	cumințelele
genitive/ dative	indefinite	cumințel		cumințele	cumințeli	cumințele
	definite	cumințelului		cumințelei	cumințelilor	cumințelelor