cuminție

Romanian

Etymology

From cuminte +‎ -ie.

Noun

cuminție f (uncountable)

1. goodness

Declension

declension of cuminție (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) cuminție	cuminția
genitive/dative	(unei) cuminții	cuminției
vocative	cuminție, cumințio