decalota

Romanian

Etymology

From French décalotter.

Verb

a decalota (third-person singular present decalotă, past participle decalotat) 1st conj.

1. (anatomy) to uncover the glans penis or glans clitoridis by pulling back the foreskin or clitoral hood

   Antonym: recalota

   a decalota glandul ― to uncover the glans

Conjugation

    conjugation of decalota (first conjugation, no infix)

infinitive			a decalota
gerund			decalotând
past participle			decalotat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	decalot	decaloți	decalotă	decalotăm	decalotați	decalotă
	imperfect	decalotam	decalotai	decalota	decalotam	decalotați	decalotau
	simple perfect	decalotai	decalotași	decalotă	decalotarăm	decalotarăți	decalotară
	pluperfect	decalotasem	decalotaseși	decalotase	decalotaserăm	decalotaserăți	decalotaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să decalot	să decaloți	să decalote	să decalotăm	să decalotați	să decalote
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		decalotă			decalotați
	negative		nu decalota			nu decalotați

Further reading

• decalota in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)