recalota

Romanian

Etymology

From French recalotter.

Verb

a recalota (third-person singular present recalotă, past participle recalotat) 1st conj.

1. (anatomy) to cover again the glans penis or glans clitoridis by pulling forward the foreskin or clitoral hood

   Antonym: decalota

   a recalota glandul ― to cover again the glans

Conjugation

    conjugation of recalota (first conjugation, no infix)

infinitive			a recalota
gerund			recalotând
past participle			recalotat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	recalot	recaloți	recalotă	recalotăm	recalotați	recalotă
	imperfect	recalotam	recalotai	recalota	recalotam	recalotați	recalotau
	simple perfect	recalotai	recalotași	recalotă	recalotarăm	recalotarăți	recalotară
	pluperfect	recalotasem	recalotaseși	recalotase	recalotaserăm	recalotaserăți	recalotaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să recalot	să recaloți	să recalote	să recalotăm	să recalotați	să recalote
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		recalotă			recalotați
	negative		nu recalota			nu recalotați