defrișator

Romanian

Etymology

From defrișa +‎ -tor.

Noun

defrișator n (plural defrișatoare)

1. one who deforestates

Declension

Declension of defrișator

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) defrișator	defrișatorul	(niște) defrișatore	defrișatorele
genitive/dative	(unui) defrișator	defrișatorului	(unor) defrișatore	defrișatorelor
vocative	defrișatorule		defrișatorelor