deosebi

Romanian

Etymology

From de + osebi, itself from Old Church Slavonic особити (osobiti).

Pronunciation

• IPA^(key): /de.o.seˈbi/

• Audio:

  (file)

Verb

a deosebi (third-person singular present deosebește, past participle deosebit) 4th conj.

1. to discern, differentiate, discriminate

   Synonym: distinge

2. (reflexive) to differ

Conjugation

    conjugation of deosebi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a deosebi
gerund			deosebind
past participle			deosebit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	deosebesc	deosebești	deosebește	deosebim	deosebiți	deosebesc
	imperfect	deosebeam	deosebeai	deosebea	deosebeam	deosebeați	deosebeau
	simple perfect	deosebii	deosebiși	deosebi	deosebirăm	deosebirăți	deosebiră
	pluperfect	deosebisem	deosebiseși	deosebise	deosebiserăm	deosebiserăți	deosebiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să deosebesc	să deosebești	să deosebească	să deosebim	să deosebiți	să deosebească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		deosebește			deosebiți
	negative		nu deosebi			nu deosebiți

Derived terms

• deosebire
• deosebit