descleia

Romanian

Etymology

From des- +‎ clei.

Verb

a descleia (third-person singular present descleiează, past participle descleiat) 1st conj.

1. to unpaste

Conjugation

    conjugation of descleia (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a descleia
gerund			descleind
past participle			descleiat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	descleiez	descleiezi	descleiază	descleiem	descleiați	descleiază
	imperfect	descleiam	descleiai	descleia	descleiam	descleiați	descleiau
	simple perfect	descleiai	descleiași	descleie	descleiarăm	descleiarăți	descleiară
	pluperfect	descleiasem	descleiaseși	descleiase	descleiaserăm	descleiaserăți	descleiaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să descleiez	să descleiezi	să descleieze	să descleiem	să descleiați	să descleieze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		descleiază			descleiați
	negative		nu descleia			nu descleiați