desființare

Romanian

Etymology

From desființa +‎ -re.

Noun

desființare f (plural desființări)

1. dissolution

Declension

Declension of desființare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) desființare	desființarea	(niște) desființări	desființările
genitive/dative	(unei) desființări	desființării	(unor) desființări	desființărilor
vocative	desființare, desființareo		desființărilor