deshuma

Romanian

Etymology

From des- +‎ înhuma.

Verb

a deshuma (third-person singular present deshumează, past participle deshumat) 1st conj.

1. exhume

Conjugation

    conjugation of deshuma (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a deshuma
gerund			deshumând
past participle			deshumat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	deshumez	deshumezi	deshumează	deshumăm	deshumați	deshumează
	imperfect	deshumam	deshumai	deshuma	deshumam	deshumați	deshumau
	simple perfect	deshumai	deshumași	deshumă	deshumarăm	deshumarăți	deshumară
	pluperfect	deshumasem	deshumaseși	deshumase	deshumaserăm	deshumaserăți	deshumaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să deshumez	să deshumezi	să deshumeze	să deshumăm	să deshumați	să deshumeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		deshumează			deshumați
	negative		nu deshuma			nu deshumați