dezbumba

Romanian

Etymology

From dez- +‎ îmbumba.

Verb

a dezbumba (third-person singular present dezbumbă, past participle dezbumbat) 1st conj.

1. to unbutton

Conjugation

    conjugation of dezbumba (first conjugation, no infix)

infinitive			a dezbumba
gerund			dezbumbând
past participle			dezbumbat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dezbumb	dezbumbi	dezbumbă	dezbumbăm	dezbumbați	dezbumbă
	imperfect	dezbumbam	dezbumbai	dezbumba	dezbumbam	dezbumbați	dezbumbau
	simple perfect	dezbumbai	dezbumbași	dezbumbă	dezbumbarăm	dezbumbarăți	dezbumbară
	pluperfect	dezbumbasem	dezbumbaseși	dezbumbase	dezbumbaserăm	dezbumbaserăți	dezbumbaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dezbumb	să dezbumbi	să dezbumbe	să dezbumbăm	să dezbumbați	să dezbumbe
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dezbumbă			dezbumbați
	negative		nu dezbumba			nu dezbumbați