dezola

Romanian

Etymology

Borrowed from French désoler.

Verb

a dezola (third-person singular present dezolează, past participle dezolat) 1st conj.

1. to sadden

Conjugation

    conjugation of dezola (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a dezola
gerund			dezolând
past participle			dezolat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	dezolez	dezolezi	dezolează	dezolăm	dezolați	dezolează
	imperfect	dezolam	dezolai	dezola	dezolam	dezolați	dezolau
	simple perfect	dezolai	dezolași	dezolă	dezolarăm	dezolarăți	dezolară
	pluperfect	dezolasem	dezolaseși	dezolase	dezolaserăm	dezolaserăți	dezolaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să dezolez	să dezolezi	să dezoleze	să dezolăm	să dezolați	să dezoleze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		dezolează			dezolați
	negative		nu dezola			nu dezolați