disfuncție

Romanian

Etymology

Borrowed from German Disfunktion or Italian disfunzione. Equivalent to dis- +‎ funcție.

Noun

disfuncție f (plural disfuncții)

1. dysfunction, trouble, disorder, malfunction

Declension

Declension of disfuncție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) disfuncție	disfuncția	(niște) disfuncții	disfuncțiile
genitive/dative	(unei) disfuncții	disfuncției	(unor) disfuncții	disfuncțiilor
vocative	disfuncție, disfuncțio		disfuncțiilor