distanța

See also: distanță

Romanian

Etymology

Borrowed from French distancer.

Pronunciation

• IPA^(key): /dis.tanˈt͡sa/

Verb

a distanța (third-person singular present distanțează, past participle distanțat) 1st conj.

1. (transitive) to distance
2. (reflexive) to distance oneself, to remove oneself

   Synonym: se depărta

Conjugation

    conjugation of distanța (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a distanța
gerund			distanțând
past participle			distanțat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	distanțez	distanțezi	distanțează	distanțăm	distanțați	distanțează
	imperfect	distanțam	distanțai	distanța	distanțam	distanțați	distanțau
	simple perfect	distanțai	distanțași	distanță	distanțarăm	distanțarăți	distanțară
	pluperfect	distanțasem	distanțaseși	distanțase	distanțaserăm	distanțaserăți	distanțaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să distanțez	să distanțezi	să distanțeze	să distanțăm	să distanțați	să distanțeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		distanțează			distanțați
	negative		nu distanța			nu distanțați

Derived terms

• distanțare

Related terms

• distanță