drăcuș

Romanian

Etymology

From drac +‎ -uliță.

Noun

drăcuș m (plural drăcuși)

1. diminutive of drac

Declension

Declension of drăcuș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) drăcuș	drăcușul	(niște) drăcuși	drăcușii
genitive/dative	(unui) drăcuș	drăcușului	(unor) drăcuși	drăcușilor
vocative	drăcușule		drăcușilor

References

• drăcuș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN