echilibra
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French équilibrer.
Verb
edita echilibra (third-person singular present echilibrează, past participle echilibrat) 1st conj.
- to balance, equilibrate
- to countervail
- to equipoise
Conjugation
edit conjugation of echilibra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a echilibra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | echilibrând | ||||||
| past participle | echilibrat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | echilibrez | echilibrezi | echilibrează | echilibrăm | echilibrați | echilibrează | |
| imperfect | echilibram | echilibrai | echilibra | echilibram | echilibrați | echilibrau | |
| simple perfect | echilibrai | echilibrași | echilibră | echilibrarăm | echilibrarăți | echilibrară | |
| pluperfect | echilibrasem | echilibraseși | echilibrase | echilibraserăm | echilibraserăți | echilibraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să echilibrez | să echilibrezi | să echilibreze | să echilibrăm | să echilibrați | să echilibreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | echilibrează | echilibrați | |||||
| negative | nu echilibra | nu echilibrați | |||||