esplica

Italian

Verb

esplica

1. inflection of esplicare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Anagrams

• cipsela

Romanian

Verb

a esplica (third-person singular present esplică, past participle esplicat) 1st conj.

1. Obsolete form of explica.

Conjugation

    conjugation of esplica (first conjugation, no infix)

infinitive			a esplica
gerund			esplicând
past participle			esplicat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	esplic	esplici	esplică	esplicăm	esplicați	esplică
	imperfect	esplicam	esplicai	esplica	esplicam	esplicați	esplicau
	simple perfect	esplicai	esplicași	esplică	esplicarăm	esplicarăți	esplicară
	pluperfect	esplicasem	esplicaseși	esplicase	esplicaserăm	esplicaserăți	esplicaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să esplic	să esplici	să esplice	să esplicăm	să esplicați	să esplice
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		esplică			esplicați
	negative		nu esplica			nu esplicați

References

• esplica in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN

Spanish

Verb

esplica

1. inflection of esplicar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative