gemătură

Romanian

Etymology

From geme +‎ -ătură.

Noun

gemătură f (plural gemături)

1. groan, moan

Declension

Declension of gemătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) gemătură	gemătura	(niște) gemături	gemăturile
genitive/dative	(unei) gemături	gemăturii	(unor) gemături	gemăturilor
vocative	gemătură, gemăturo		gemăturilor

References

• gemătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN