hașurator

Romanian

Etymology

From hașura +‎ -tor.

Noun

hașurator n (plural hașuratoare)

1. hatcher

Declension

Declension of hașurator

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) hașurator	hașuratorul	(niște) hașuratoare	hașuratoarele
genitive/dative	(unui) hașurator	hașuratorului	(unor) hașuratoare	hașuratoarelor
vocative	hașuratorule		hașuratoarelor