intrătură

Romanian

Etymology

From intra +‎ -ătură.

Noun

intrătură f (plural intrături)

1. a cavity

Declension

Declension of intrătură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) intrătură	intrătura	(niște) intrături	intrăturile
genitive/dative	(unei) intrături	intrăturii	(unor) intrături	intrăturilor
vocative	intrătură, intrăturo		intrăturilor

References

• intrătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN