intra
Finnish Edit
Pronunciation Edit
Noun Edit
intra
- (jargon) Clipping of intranet.
Declension Edit
Inflection of intra (Kotus type 9/kala, no gradation) | ||||
---|---|---|---|---|
nominative | intra | intrat | ||
genitive | intran | introjen | ||
partitive | intraa | introja | ||
illative | intraan | introihin | ||
singular | plural | |||
nominative | intra | intrat | ||
accusative | nom. | intra | intrat | |
gen. | intran | |||
genitive | intran | introjen intrainrare | ||
partitive | intraa | introja | ||
inessive | intrassa | introissa | ||
elative | intrasta | introista | ||
illative | intraan | introihin | ||
adessive | intralla | introilla | ||
ablative | intralta | introilta | ||
allative | intralle | introille | ||
essive | intrana | introina | ||
translative | intraksi | introiksi | ||
instructive | — | introin | ||
abessive | intratta | introitta | ||
comitative | See the possessive forms below. |
Latin Edit
Etymology Edit
From earlier *interus (whence also interior), from Proto-Indo-European *h₁énteros (“inner, what is inside”). Cognates include Sanskrit अन्तर (ántara, “interior”) and Ancient Greek ἔντερον (énteron, “intestine, bowel”), Northern Kurdish hindirr (inside), Persian اندرون (“inner”).
The change from instrumental/ablative and accusative to accusative only is caused by *-teros used adverbially.
Pronunciation Edit
- (Classical) IPA(key): /ˈin.traː/, [ˈɪn̪t̪räː]
- (modern Italianate Ecclesiastical) IPA(key): /ˈin.tra/, [ˈin̪t̪rä]
Preposition Edit
intrā (+ accusative)
Derived terms Edit
- intrō (verb)
Descendants Edit
Adverb Edit
intrā (not comparable)
Verb Edit
intrā
References Edit
- “intra”, in Charlton T. Lewis and Charles Short (1879) A Latin Dictionary, Oxford: Clarendon Press
- “intra”, in Charlton T. Lewis (1891) An Elementary Latin Dictionary, New York: Harper & Brothers
- intra in Gaffiot, Félix (1934) Dictionnaire illustré latin-français, Hachette
- Carl Meißner; Henry William Auden (1894) Latin Phrase-Book[1], London: Macmillan and Co.
- (ambiguous) within four walls: intra parietes (Brut. 8. 32)
- (ambiguous) within four walls: intra parietes (Brut. 8. 32)
Anagrams Edit
Romanian Edit
Alternative forms Edit
- întra (archaic, popular)
Etymology Edit
Modified from the original form întra, from Latin intrāre, present active infinitive of intrō (“enter”).
Pronunciation Edit
Verb Edit
a intra (third-person singular present intră, past participle intrat) 1st conj.
- to enter
Conjugation Edit
conjugation of intra (first conjugation, no infix)
infinitive | a intra | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | intrând | ||||||
past participle | intrat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | intru | intri | intră | intrăm | intrați | intră | |
imperfect | intram | intrai | intra | intram | intrați | intrau | |
simple perfect | intrai | intrași | intră | intrarăm | intrarăți | intrară | |
pluperfect | intrasem | intraseși | intrase | intraserăm | intraserăți | intraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să intru | să intri | să intre | să intrăm | să intrați | să intre | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | intră | intrați | |||||
negative | nu intra | nu intrați |
Derived terms Edit
See also Edit
Sardinian Edit
Etymology Edit
Pronunciation Edit
Preposition Edit
intra