jelui

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic жаловати (žalovati), from Proto-Slavic *žalovati, from *žaliti (“to grieve”), from *žalь (“sorrow”). Compare Polish żałować.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a jelui (third-person singular present jeluiesc, past participle jeluit) 4th conj.

1. (reflexive) to wail

Conjugation

    conjugation of jelui (fourth conjugation, no infix)

infinitive			a jelui
gerund			jeluind
past participle			jeluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	jelui	jelui	jeluie	jeluim	jeluiți	jeluie
	imperfect	jeluiam	jeluiai	jeluia	jeluiam	jeluiați	jeluiau
	simple perfect	jeluii	jeluiși	jelui	jeluirăm	jeluirăți	jeluiră
	pluperfect	jeluisem	jeluiseși	jeluise	jeluiserăm	jeluiserăți	jeluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să jelui	să jelui	să jeluie	să jeluim	să jeluiți	să jeluie
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		jeluie			jeluiți
	negative		nu jelui			nu jeluiți

See also

• jeli
• plânge, deplânge