lăieț

Romanian

Etymology

From laie +‎ -eț.

Adjective

lăieț m or n (feminine singular lăieață, masculine plural lăieți, feminine and neuter plural lăiețe)

1. (attributive) nomadic Roma person

Declension

Declension of lăieț

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	lăieț		lăieață	lăieți	lăiețe
	definite	lăiețul		lăieața	lăieții	lăiețele
genitive/ dative	indefinite	lăieț		lăiețe	lăieți	lăiețe
	definite	lăiețului		lăieței	lăieților	lăiețelor

Noun

lăieț m (plural lăieți)

1. nomadic Roma person

Declension

Declension of lăieț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) lăieț	lăiețul	(niște) lăieți	lăieții
genitive/dative	(unui) lăieț	lăiețului	(unor) lăieți	lăieților
vocative	lăiețule		lăieților