liniștit
RomanianEdit
EtymologyEdit
Past participle of liniști.
PronunciationEdit
AdjectiveEdit
liniștit m or n (feminine singular liniștită, masculine plural liniștiți, feminine and neuter plural liniștite)
DeclensionEdit
Declension of liniștit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | liniștit | liniștită | liniștiți | liniștite | ||
| definite | liniștitul | liniștita | liniștiții | liniștitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | liniștit | liniștite | liniștiți | liniștite | ||
| definite | liniștitului | liniștitei | liniștiților | liniștitelor | |||
VerbEdit
liniștit (past participle of liniști)
DeclensionEdit
Declension of liniștit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | liniștit | liniștită | liniștiți | liniștite | ||
| definite | liniștitul | liniștita | liniștiții | liniștitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | liniștit | liniștite | liniștiți | liniștite | ||
| definite | liniștitului | liniștitei | liniștiților | liniștitelor | |||