mâzgăli

Romanian

Alternative forms

• mâzgâli

Etymology

From mâzgă, from Old Church Slavonic мѣзга (mězga), from Proto-Slavic *mězga.

Verb

a mâzgăli (third-person singular present mâzgălește, past participle mâzgălit) 4th conj.

1. to scribble, scrawl
2. to smear
3. to daub
4. to soil

Conjugation

    conjugation of mâzgăli (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a mâzgăli
gerund			mâzgălind
past participle			mâzgălit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	mâzgălesc	mâzgălești	mâzgălește	mâzgălim	mâzgăliți	mâzgălesc
	imperfect	mâzgăleam	mâzgăleai	mâzgălea	mâzgăleam	mâzgăleați	mâzgăleau
	simple perfect	mâzgălii	mâzgăliși	mâzgăli	mâzgălirăm	mâzgălirăți	mâzgăliră
	pluperfect	mâzgălisem	mâzgăliseși	mâzgălise	mâzgăliserăm	mâzgăliserăți	mâzgăliseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să mâzgălesc	să mâzgălești	să mâzgălească	să mâzgălim	să mâzgăliți	să mâzgălească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		mâzgălește			mâzgăliți
	negative		nu mâzgăli			nu mâzgăliți

See also

• mânji