muștrului

Romanian

Etymology

From muștru +‎ -ului.

Verb

a muștrului (third-person singular present muștruluiește, past participle muștruluit) 4th conj.

1. to give military instruction
2. to rebuke, to reprimand
3. to beat

Conjugation

    conjugation of muștrului (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a muștrului
gerund			muștruluind
past participle			muștruluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	muștruluiesc	muștruluiești	muștruluiește	muștruluim	muștruluiți	muștruluiesc
	imperfect	muștruluiam	muștruluiai	muștruluia	muștruluiam	muștruluiați	muștruluiau
	simple perfect	muștruluii	muștruluiși	muștrului	muștruluirăm	muștruluirăți	muștruluiră
	pluperfect	muștruluisem	muștruluiseși	muștruluise	muștruluiserăm	muștruluiserăți	muștruluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să muștruluiesc	să muștruluiești	să muștruluiască	să muștruluim	să muștruluiți	să muștruluiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		muștruluiește			muștruluiți
	negative		nu muștrului			nu muștruluiți