netăgăduit

Romanian

Etymology

From ne- +‎ tăgăduit.

Adjective

netăgăduit m or n (feminine singular netăgăduită, masculine plural netăgăduiți, feminine and neuter plural netăgăduite)

1. undeniable

Declension

Declension of netăgăduit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	netăgăduit		netăgăduită	netăgăduiți	netăgăduite
	definite	netăgăduitul		netăgăduita	netăgăduiții	netăgăduitele
genitive/ dative	indefinite	netăgăduit		netăgăduite	netăgăduiți	netăgăduite
	definite	netăgăduitului		netăgăduitei	netăgăduiților	netăgăduitelor