olecăitură

Romanian

Etymology

From olecăi +‎ -tură.

Noun

olecăitură f (plural olecăituri)

1. a wail

Declension

Declension of olecăitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) olecăitură	olecăitura	(niște) olecăituri	olecăiturile
genitive/dative	(unei) olecăituri	olecăiturii	(unor) olecăituri	olecăiturilor
vocative	olecăitură, olecăituro		olecăiturilor