ordonanță
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from French ordonnance.
Noun edit
ordonanță f (plural ordonanțe)
Declension edit
Declension of ordonanță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) ordonanță | ordonanța | (niște) ordonanțe | ordonanțele |
| genitive/dative | (unei) ordonanțe | ordonanței | (unor) ordonanțe | ordonanțelor |
| vocative | ordonanță, ordonanțo | ordonanțelor | ||