otrăvitor

Romanian

Etymology

From otrăvi +‎ -tor.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˌo.trə.viˈtor/

Adjective

otrăvitor m or n (feminine singular otrăvitoare, masculine plural otrăvitori, feminine and neuter plural otrăvitoare)

1. poisonous, toxic

   Synonyms: toxic, otrăvicios

   Plumbul este otrăvitor pentru oameni.

   Lead is poisonous to humans.

   Multe ciuperci sunt otrăvitoare.

   Many mushrooms are poisonous.

Declension

Declension of otrăvitor

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	otrăvitor		otrăvitoare	otrăvitori	otrăvitoare
	definite	otrăvitorul		otrăvitoarea	otrăvitorii	otrăvitoarele
genitive/ dative	indefinite	otrăvitor		otrăvitoare	otrăvitori	otrăvitoare
	definite	otrăvitorului		otrăvitoarei	otrăvitorilor	otrăvitoarelor

See also

• veninos