pămâncior

Romanian

Etymology

From pământ +‎ -ior.

Noun

pămâncior n (plural pămâncioare)

1. diminutive of pământ

Declension

Declension of pămâncior

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) pămâncior	pămânciorul	(niște) pămâncioare	pămâncioarele
genitive/dative	(unui) pămâncior	pămânciorului	(unor) pămâncioare	pămâncioarelor
vocative	pămânciorule		pămâncioarelor

References

• pămâncior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN